Vechiul sat şi moşia Girov au fost aşezate de-a lungul Văii Cracăului şi pe Valea Mare (pârâul Negru – Dubărca).
Prima atestare documentară este din anul 1588, dar sunt dovezi că satul Girov exista din 1428, de pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun, când satul era inchinat mănăstirii Bistriţa. Documente ulterioare (din 1618 când este dat danie Mănăstirii Aroneanu din Iaşi şi din 1743, când este inchinat Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos) atestă şi ele vechimea seculară a acestei localităţi. După 1864, se fac şi la Girov impropietăriri, satul devenind reşedinţă de comună şi sediul Subprefecturii Plaiului. Din comuna Girov făceau parte satele: Conţeşti, Dăneşti, Girov, Boţeşti, Bahna, Doina şi Jideşti.
Lucrările pentru acest lăcaş al lui Dumnezeu au inceput in anul 1912, prin alcătuirea unui comitet de iniţiativă ce il avea ca preşedinte pe preotul Constantin Trifan, originar din Gura Văii, care ia hotărârea ca la Girov să se construiasca o biserică nouă, mai mare şi mai frumoasă, in locul unei alte biserici de lemn, ce devinise neincapătoare pentru creştinii satului. Dar acesta a murit la scurtă vreme, fiind adus cu pioşenie lângă altarul bisericii vechi din Girov, unde i se află şi astăzi mormântul.
Biserica parohială ,,Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil ’’ din satul Girov este construită din piatră intre anii 1912-1935, de către maestrul Vasile Trifa din Piatra Neamţ, fiind conceputa in forma de cruce şi având doua cupole.
Locul pe care a fost construit noul lăcaş a fost donat de fanilia Radu Dumitru, al cărui mormânt a fost aşezat in 1879, lânga vechea biserică din cimitirul satului.
In anul 1914 a venit la parohie preotul Gheorghe Gheorghiu, ce a reluat lucrările de contruire a bisericii fiind ajutat de boierii satului Oscar şi Maria State, Gabriela Teodorescu, precum şi de Nicolae Dăscalescu, care mai târziu a juns funcţionar superior in Ministerul Agriculturii. Aşa că părintele Gheorghe are bucuria sa-şi vadă visul implinit, construcţia bisericii ridicându-se la aproape 30 de m. cu un vârf semeţ de turlă in care se află clopotele. Este acoperită cu tablă zincată, iar in interior, arhitectura era de o mare eleganţă. Din cupola naosului se cobora spre credincioşi un impresionant candelabru de bronz, dăruit de boierii ctitori: Gabriela şi Alexandru Teodoreanu in 1939.
Catapeteasma bisericii a fost pictată de artistul Camil Ressu din Bucureşti, in stil neobizantin, fiind declarată obiect de mare valoare artistică. Pictura pereţilor pe interior s-a făcut mai târziu, după 1939.
Vrednicul preot al parohiei Girov, Gheorghe Lupaşcu a realizat alături de enoriaşii din parohie pe care i-a păstorit, foarte multe lucrări in deceniul de libertate a cerdinţei noastre, de după Revoluţie. Astfel s-a reuşit o curăţire şi o refacere a picturii din interiorul bisericii de către pictorul Potoroacă Romeo din Piatra Neamţ. S-au mai făcut tencuieli exterioare, s-au cumpărat veşminte noi şi covoare, biserica fiind pregătită pentru resfinţire, slujba având loc in 11 noiembrie 1990, oficiată de I.P.S. Pimen şi de un sobor de preoţi şi la care au participat numeroşi credincioşi din satele invecinate.
In anul 1995, in curtea bisericii s-a ridicat un monument de marmură in memoria eroilor căzuţi pe front in cele două războaie mondiale, precum şi in memoria eroilor martiri ai Revoluţiei din decembrie 1989.
In primavara anului 1996, s-a construit o frumoasă sală multifuncţională in scopul desfaşurării activităţilor social-caritative şi cultural-religioase din parohie. Ea cuprinde o sală cu o capacitate de 150 de locuri, precum şi un mic oficiu parohial inzestrat cu o bibliotecă ce conţine un bogat fond de carte şi revistă religioasă.
In anul 2000, prin gija şi purtarea de grijă a bunului Dumnezu dar şi prin dragostea şi dărnicia unui important ctitor-donator şi anume pe d-l Radu Mihai Bordei alături de soţia acestuia Carmen Viorica s-a achiziţionat pentru sfânta biserică un frumos iconostat, precum şi strana Maicii Domnului, sculptate in lemn de stejar.
De atunci şi până in prezent s-au mai construit: o spaţioasă capelă mortuară, un modern lumînărar iar curtea bisericii a fost imprejmuită cu un frumos gard din fier forjat deoarece cel vechi, din lemn, se afla intr-o stare avansată de degradare.
Dintre preoţii slujitori ai aceste sfinte biserici amintim: pr. C-tin Trifan, pr. Gheorghe Gheorghiu, pr. Gheorghe Teofănescu iar din 1 martie 1985 şi până in prezent P.C. Gheorghe Lupaşcu.
